By Saveria

A Martinica hà elettu un presidente indipendentistu, Alfred Marie-Jeanne. Hè dinù u deputatu, è hè statu presidente di a regione trà u 1998 è u 2010.
Allora chì i puliticanti francesi ùn provanu mancu à spenghje u focu accesu da i risultati di Marine Le Pen (guasi sette milioni di voti), allora chì a manca s’annega poc’à pocu, è chì a dritta hè malata è scumpertuta, u tredeci di dicembre scorsu dui isulotti anu decisu di piglià una strada sfarente. Duie isule anu sceltu l’uzzione “naziunalista” ma aversamente à i Corsi, ùn hè micca a prima volta chì i martinicani eleghjenu à Alfred MarieèJeanne, pè direge.
À 79 anni, u capimachja storicu di u partitu indipendentistu MIM hè diventatu un persunagiu miticu di a storia di a Martinica muderna. Face parte di a vita pulitica di l’isula dapoi 40 anni. Hè prima statu mere di Rivière Pilote, a cità induv’ellu hè ingrandatu, nanzu d’esse diputatu in u 1997 è presidente di a regione in u 1998. Indipendentistu accanitu sin’à l’anni 90, hà capitu chì pè fà sentesi da Parigi è pè pudè purtà e so rivindicazione avia da scambià un pocu u so discorsu. Pè certi hè l’umone di a Martinica, l’omu di u populu pè l’altri un paradossu, è ancu certe volte un scruccone.
http://www.apiazzetta.com/video/
Petit rappel :il n’y a pas qu’en #Corse que les indépendantistes ont remporté la Région, il y a aussi la #Martinique
https://t.co/YXOZvodugh
— F. Pozzoli-Montenay (@FPM_Paris) 17 Décembre 2015
Ci vole à dì ch’ùn face veramente nunda cum’è l’altri. Pè i scutini di u sei è u tredeci di dicembre scorsi hà fattu s’addunisce i soi cù i “Républicains”. Una manera di ritruvà i futtogli di l’assemblea ch’ellu avia lasciatu in u 2010. Ciò chì hà stunatu parechji Martinicani.
http://www.apiazzetta.com/video/
Elections en #Martinique > victoire de l’indépendantiste Alfred Marie-Jeanne
>>https://t.co/7ujiSmAbFb pic.twitter.com/YdCvIM2qAt
— iTELE (@itele) 14 Décembre 2015
Daretu à u persunnagiu d’Alfred Marie-Jeanne, chì hà fattu u so partitu pè fà avanzà a causa di una Martinica libera è autunoma ? U scopu di sta ghjente hè sempre statu di gualagnà pocu à pocu di più pudere instituziunale pè l’isula. À stu nivellu l’affari sò sempre à u listessu puntu, una cullettività unica serà messa in piazza da Dà leghje :
Via:: A vittoria iè, è dopu ? Paragone trà duie isule purtate da i naziunalisti