Quantcast
Channel: A PIAZZETTA – Stampa Corsa, informations corses
Viewing all 225 articles
Browse latest View live

U populu aurupeu in lotta di a settimana - vulumu I : Åland

$
0
0

By Tumasgiu Andrei

U populu aurupeu in lotta di a settimana - vulumu I : Åland

Ogni settimana – o guasi – A Piazzetta tratta d’un populu aurupeu in lotta. Menu in vista ch’è i Catalani o i Scuzzesi, ma chì sunnieghja di piglià u so destinu in manu.
Opportunisimu puliticu o cunvinzione vera, Paul Giacobbi si vanta dapoi un pezzu d’esse autonomistu. A cunversione di u patrone di u PRG à l’idea di puderi più forti pè a Corsica saria accaduta di settembre di u 1998, durante un cullochiu à l’isule Aland nant’à l’autonomia di l’isule, induve c’eranu dinù Jean-Guy Talamoni è l’anzianu ministru sucialistu Pierre Joxe.

À u core di u mare bàlticu, Åland hè fattu di 6500 isule incugnate trà a Svezia è a Finlanda. In u 2011 ci campavanu 29 000 abitanti. Un annu dop’à u so viaghju iniziaticu, Giacobbi – ma dinù u so amicu è cullegu, u ben di Claude Olivesi – participeghjanu à a redazzione d’un libru intitulatu Autonomies insulaires. Vers une politique de la différence pour la Corse ? U libru hè capitanatu da u Centre Européen des Questions de Minorités (ECMI), cù a cullaburazione di l’Institut de la Paix des îles Åland. Rapresentanti di l’ECMI in a redazzione di a prova, John Loughlin è Farimah Daftary cunnoscenu bè u sugettu per avè publicatu un annu nanzu, un’imprubabile ma reale studiu cumparativu trà a Corsica è l’isula nordica.

Guerre è statutu di residente

Ci si pò leghje chì, cum’è i Corsi, u populu  » alandese rapresenta  » une minorité culturelle et linguistique au sein d’un état unitaire. Differenza : l’arcipelagu ùn hà micca a so propia lingua è adopra u svedese à 95%. L’appartenanza d’Åland à a patria di u novu laterale di manca di u Sporting si stende da l’XIu seculu à dui seculi dop’à a morte di Pasquale Paoli. Duminatore in a regione dapoi a fine di a Grande Guerra di u Nordu in u 1721, u Regnu Russiu si piglia a metà di u territoriu svedese. Åland ne face parte è hè integratu à u grande ducatu di Finlanda. Puntu u più à punente di l’imperu russiu, l’arcipelagu hè furtificatu. Hè cusì chì in u 1854, durante a guerra di Crimea, a furtezza di Bomarsund tenerà ottu longhi ghjorni à i bumbardamenti di e truppe… francese. Parigi è Londra ordineghjanu dopu a demilitarizazione d’Åland, chì cunnosce un mumentu di pace sin’à u 1917. Per via di a rivuluzione bolscevica, a Finlanda diventa un statu indipendante ma casca in a guerra civile, tenendu quantunque e so 6 500 isule. L’Alandesi temenu pè a so cultura, pè u so avvene è dumandanu Dà leghje :

Source:: U populu aurupeu in lotta di a settimana – vulumu I : Åland


Trasmissione di u corsu in casa : à chì ne simu ?

$
0
0
Trasmissione di u corsu in casa : à chì ne simu ?

Una statistica publicata a settimana scorsa in Corse-Matin hà pruvucatu assai riazzione nant’à e rete suciale. Si tratta di a trasmissione di a lingua corsa in famiglia. Pasquale Ottavi ci hà scrittu è publichemu quì a so riflessione.

Issu affare di i 2% si mireta à parè meiu una piccula riflissione.

2% si currispundarianu cù u tassulu di trasmissione di u corsu in famiglia. Tassulu hè un neulugisimu pà taux, da ùn stà à cunfondelu cù a parolla tassu, l’arburu chjamatu if in francese.

Da inde vene issu sciffru ?

Siguramente da u raportu nu 2014/E4/189, chjamatu Planification Lingua 2020, di u prisidente di u cunsigliu esecutivu di Corsica di tandu. Si pò leghje infatti, p. 21 :  » De ce fait, la transmission n’a cessé de décliner, devenant, lorsqu’elle persiste, pour environ 3 % des familles, non plus vraiment naturelle, mais militante.

Or casca chì in la inchiesta sociulinguistica nantu à a lingua corsa di a CTC (aprile 2013), si leghje, p. 65 (ci hè un tavulellu, ne facciu quì un riassuntu ) :

Prima lingua sin’à l’età di 6 anni in casa :

U corsu : 2 %

U francese : 70 %

I dui à paru : 15 %

S’omu leghje bè, si ghjunghje solu quì à 87 % di tutti i lucutori inchiistati. Chì sò allora l’altri 13 % ? Si spartenu l’altre lingue trasmesse in casa in Corsica (arabbu, purtughese, arabbu è francese, purtughese è francese, altre lingue…). Nutemu à st’uccasione ch’ella ùn apparisce micca a lingua berbara, parlata parò da belli parechji  » arabbi, cum’è no usemu à chjamalli di manera à pena curtazzana.

Or dunque casca chì issu tassulu alarmistu di 2% si currispundaria cun quellu d’una trasmissione sclusiva, monulingua, di u corsu. S’ellu tene contu di a trasmissione bislingua, magiuritaria, si ghjunghje dunque à 17 %, bene intesu cù i sciffri dispunibbuli p. 65 di u dettu ducumentu.

Dà leghje :

Source:: Trasmissione di u corsu in casa : à chì ne simu ?

Enrico Macias "en Corse si Marine Le Pen est élue"

$
0
0
Enrico Macias

L’averemu tutte. Enrico Macias hà dichjaratu ch’ellu si n’anderà in esiliu « en Suisse, en Corse ou en Israël si Marine Le Pen est élue ». Per noi serà dunque a doppia pena.

U canterinu francese era l’invitatu di a televisione sguizzera. À a dumanda « chì fate sì Marine Le Pen hè eletta » risponde « Je prendrai l’avion le lendemain. »

http://www.apiazzetta.com/video/

Enrico Macias s’exilera « en Suisse, en Corse ou en Israël » si @MLP_officiel est élue @RTSinfo pic.twitter.com/ohLvwjvLGL

— Darius Rochebin (@DariusRochebin) 20 septembre 2016

È noi dunque, ci abbuchjeremu i dui. I Corsi, l’eterni curnuti di a storia…

Dà leghje :

Source:: Enrico Macias « en Corse si Marine Le Pen est élue »

I publicitarii taliani sò magagnoni anch'elli...

Avemu pruvatu per voi : a cuntraccezzione

$
0
0

By SD, LF, LMS

Avemu pruvatu per voi : a cuntraccezzione

Hè u ritornu di e spuzzette di A Piazzetta chì ci parlanu d’IVG è di cuntraccezzione in Corsica.

L’altra volta avemu parlatu di Pasquale Paoli è di u dirittu di votu datu à e donne*, è avemu vistu chì l’affare v’hè piaciutu assai assai ! Allora avemu decisu di cuntinuà cusì incù e nostre storie è i nostri parè.

Teniamu assai à scrive annant’à un tema mai trattatu in A Piazzetta puru s’è no ne parlemu abbastanza durante e nostre serate piene di rosé : a cuntraccezzione.

Duie scenette ch’elle anu campatu forse qualchì donna (è forse ancu omi !) :

SCENA 1

Tù, lettore di A Piazzetta, veru Corsu accanitu, sustenidore accanitu di u Zporting, ùn t’hè mai accaduta di ritruvatti in lettu, pigliatu da a passione cù una donna (YEAYYY, infine !) ghjunghje u mumentu di strappà u cosu di a cappotta, è…. :

L’omu:  » Aiò ùn face nunda ! Ci cunniscimu da un pezzu quantunque, eppo eiu, ùn aghju micca malatie… Eppo, scusami, ùn pigli micca a pìllula, tù ?!”

A donna (cretina!) : “Iè a pigliu, ma, sì siguru ? A pudemu fà cusì ? Bon, ghjè vera chì anch’eiu, ùn sò micca quella chì u face incù tant’omi…“ (BUGIARDONE !)

È ghjè cusì, ch’ellu cuntinueghja u mumentu di a passione… senza cappotta !

SCENA 2

A donna rispunsèvule, in coppiu da tantu tempu, appena bobò, ch’ùn vole più piglià rischi incù st’ormonacce (chì ci facenu male !), è si ne và à vede u so “gyneco”:

A donna :  » Allora o duttò, vuleria un mezu di cuntraccezzione senza ormone ! Cosa possu piglià o fà?! dumanda ella appena persa,  » forse u sterilet ? Cosa ne pensate?!

U duttore :  » Eiu ùn mettu micca sterilet à quelle chì ùn anu micca avutu zitelli ! Eppo site cusì stretta quì nentru (TRUE STORY) chì ùn vogliu mancu avventurà mi!”

Ella si ne riparte incù un anellu ormonale indè a piulata di u Signore… perchè iè, Dà leghje :

Source:: Avemu pruvatu per voi : a cuntraccezzione

A Corsica, regione induve si campa u più male

$
0
0
A Corsica, regione induve si campa u più male

A sucetà di smubulamentu Movehub hà fattu un studiu per sapè in chì regione di Francia si stà u megliu. A Corsica hè l’ultima.
A Corsica hè dunque ufficialmente a regione di Francia induve si campa u menu bè. Ùn semu micca noi chì a dimu, hè un studiu di a sucetà Movehub.

Da scopre : Le bien-être dans les régions françaises

S’ampara chì a Corsica hè l’ultima pè l’impiegu : « la Corse serait la région la moins stable en termes d’emploi avec un taux de chômage de 10% et d’emploi de 31,3% seulement »

Hè l’ultima pè i rivenuti : « la Corse se glisse en bas du palmarès avec un revenu disponible de seulement 17 521€ »

Hè l’ultima pè l’educazione, o piuttostu pè a quantità di ghjente diplumata : « Avec un taux de 74,4%, c’est la Corse qui se retrouve à nouveau en bas du classement »

Infine hè nanz’à l’ultima pè l’alloghju (« nombre de pièces en moyenne par personne »). L’ultima hè l’Ile de France.

Cunsulazione : a Corsica hè prima pè u benestà. I Corsi anu rispostu ch’elli eranu felici à a dumanda  » en termes de satisfaction de vie, où vous situeriez-vous sur une échelle de 0 à 10 ? »

Era Charles Aznavour chì cantava « la misère serait moins pénible au soleil ».

Dà leghje :

Source:: A Corsica, regione induve si campa u più male

Jérôme Ferrari : "j'aimerais qu'on soit un peu moins obsédés par l'image qu'on donne sur le continent"

$
0
0
Jérôme Ferrari :

Quandu l’attualità hè bughja, ùn face micca male di stà à sente ciò ch’elli dicenu l’intellettuali. U scrittore è insignante di filosufia, premiu Goncourt 2012 Jérôme Ferrari era l’invitatu di u Club de la presse di RCFM.

Jérôme Ferrari hà cumentatu l’attualità in l’emissione di RCFM Le Club de la presse. S’hè parlatu di l’affare di Siscu. È dunque di u trattamentu di a Corsica in i media :

C’est insupportable, mais ça ne va pas s’arrêter. Quand on se lève le matin de bonne humeur et qu’on a envie de se gâcher la journée il suffit d’aller sur le site d’un grand quotidien et de regarder les commentaires de n’importe quel article dans lequel il y a le mot « corse ».

On suscite des réactions avec des variations hystériques : soit une répulsion intolérable, soit une admiration de gens dont il serait bien de ne pas être admirés. Et c’est leur problème ! Moi ce qui m’intéresse c’est ce qui se passe ici. Et j’aimerais bien de temps en temps, tout énervé qu’on soit en lisant les commentaires, qu’on soit un peu moins obsédés par l’image qu’on donne sur le continent. Après tout si des gens ont un problème d’image avec la Corse c’est leur problème à eux, pas le nôtre. Et Dieu sait ce que je pense de Christophe Barbier et de l’éditorialiste du Courrier Picard…

Il est absolument évident qu’il ne pourraient écrire ce qu’ils écrivent sur aucune autre communauté. Ils finiraient au tribunal, il y aurait des plaintes déposées contre eux. Mais moi je suis content qu’on ne dépose pas plainte contre eux. Donc ils délirent et on a ce petit privilège qu’on peut se faire taper dessus.

C’est fâcheux, mais c’est pas la peine de se détourner complètement de ce qui se passe ici pour focaliser là-dessus, c’est deux choses complètement différentes.

Dop’à l’affare di Siscu, un edituriale « pusitivu » di a giurnalista Natacha Polony (vicina di Jean-Pierre Chevènement) era statu spartutu assai da i Corsi nant’à e rete suciale (è di manera appena stunante, da numerosi naziunalisti corsi).

Da leghje : L’honneur du peuple français en Corse

Più « misurata » Polony ? Micca sigura :

C’est pas parce qu’elle est plus mesurée sur les évènements, c’est parce qu’elle est contente de ce qu’il s’est passé. Ca n’a rien à voir avec une espèce de froideur rationnelle de l’analyse. Les gens qui Dà leghje :

Source:: Jérôme Ferrari : « j’aimerais qu’on soit un peu moins obsédés par l’image qu’on donne sur le continent »

« Per un impiegu creatu in un centru cummerciale, sò 3 à 5 impieghi distrutti in altrò »

$
0
0

Tutti i ghjorni in l’infurmazione corse si sente parlà di  » développement, è si ghjustificheghjanu i prugetti dicendu chì  » ça va créer des emplois. È s’ellu s’hè custruitu assai st’ultimi anni, sì u paisaghju corsu hà mutatu di manera prufonda (micca sempre in bè), a situazione ecunomica di a Corsica hè sempre pessima. Allora avemu dumandatu u so parè à Sébastien Celeri, architettu in Bastia. Parlemu appena d’urbanizazione, d’agricultura è di sviluppu. A Piazzetta : In un’intervista à Corse-Matin, dicie ch’elli sò i prumutori chì anu a maestria di u sviluppu. Perchè ?

Sébastien Celeri : Perchè per custruì a cità ci vole per forza chì à l’iniziative di i prumutori sia assuciata un’implicazione forte è una maestria di u fundiariu da i puteri publichi. Trà u prumutore è a cumuna, manca un intermediu,  » l’aménageur. U rollu di sta struttura hè d’avè ghjustamente a maestria di u fundiariu è di sparte i terreni sicondu principi chì sianu cuerenti incù a pulitica lucale di a cità. In somma, cumprà i terreni, cuncipisce strade è i spazi publichi, è po vende i terreni à i prumutori chì anu l’obligazione d’integrà e so custruzzione in un  » projet d’ensemble, in una logica chì deve rispettà l’interessu publicu nanzu à l’interessi privati. Per avà sò sempre l’interessi privatì chi priduminanu.

Da leghje :

http://www.apiazzetta.com/video/

#Urbanisme : quand le public reprend la main sur la ville d’#Ajaccio https://t.co/EtkC3jOloV pic.twitter.com/bYYQZYvDhW

— Corse-Matin (@Corse_Matin) 30 mai 2016

Chì hè  » l’étalement urbain » ?

Hè u fattu di custruì cunsumendu un massimu di spaziu, sopr’à tuttu in e periferie di e cità. Si multiplicanu i  » lotissements, e strade, e zone cummerciale fora di e cità, spessu à u prighjudiziu di e terre agrìcule. Stu fenomenu crea impurtanti disiquilibri in u funziunamentu di e cità, perchè sò dinù multiplicati i spiazzamenti in vittura frà casa e locu di travagliu. Oghje ci vole à vultà à principi di densificazione urbana. Vole dì custruì di manera cumpatta, incù case più appicciccate, cunsumendu duque menu spaziu. Un vole micca dì custruisce  » des barres, i nostri paesi sò un esempiu perfettu di densificazione…

Ma purtantu a Corsica hà bisognu d’alloghji nò ?

Iè, ma u prublemu un hè micca u fattu di a quantità, hè una quistione di qualità di sti novi alloghji da custruì. Si pò custruì Dà leghje :

Source:: « Per un impiegu creatu in un centru cummerciale, sò 3 à 5 impieghi distrutti in altrò »


Premiu Nobel à Bob Dylan : sei belle ragioni di sciaccamanà (è una d’esse inchieti)

$
0
0

By Zenbucucciu

Premiu Nobel à Bob Dylan : sei belle ragioni di sciaccamanà (è una d'esse inchieti)

L’accademia svedese hà datu u premiu Nobel di leteratura à u canterinu americanu Bob Dylan. Aviamu digià salutatu u so talentu : Bob Dylan in Tavagna. Eccu torna parechje belle ragiò di ralegravvi s’è vo avete u spiritu folk.

1) Bob Dylan scrive canzone, una puesia pè l’orechje in la grande tradizione antica di u pueta cù a lira. Puderia dì  » Sò Dante cù una ghitarra » cum’è Lou Reed a dicia.

2) Bob a fattu soia a tradizionne di a canzona pupulare americana folk o blues ma hà sappiutu insità u vechju arburu ch’ellu dessi fiori novi, originali, persunnali è qualchì volta stranissimi. Hà mischjatu Omeru è Woody Guthrie, Jack Kerouac è Robert Johnson. Hè un mudellu di riacquistu.

3) Hà sapiutu esse indiatu… ma hà prestu ricusatu u rollu di prufetu dicendu  » scrivu canzone micca sermoni. » o  » I’m just a guitar player » (ùn sò ch’è un sunadore di ghitarra).

4) Hà ghjuratu di girà senza fine cum’è un veru  » hobo » (stà à pusà ùn li piace mancu appena) . A sera stessa di u premiu cantava in Las Vegas. Un tippu chì lentà e so rime pè sti casinò/cabulò ùn pò esse gattivu.

5) Face cacà tutti quelli chì volenu staccà u nobile è u populare, l’altu è u bassu, a paghjella è Monteverdi, a puesia orale è quella chì dorme innù i libri, e lingue maiò è l’altre…

6) È pè compie l’affare, Bob Dylan canta cum’è s’ellu avia ingullitu una capra è e capre sò e nostre amiche.

Avemu quantunque una ragiò d’esse inchieti : Bob hà da stà mutu ma BFM hà da risuscità centu vechji hippie chì sonanu di l’armonica.

U trailer di u filmu di Martin Scorsese : No direction home

http://www.apiazzetta.com/video/

Dà leghje :

Source:: Premiu Nobel à Bob Dylan : sei belle ragioni di sciaccamanà (è una d’esse inchieti)

Ecologia : a Corsica merita un calciu in culu !

$
0
0

By Zenbucucciu

Ecologia : a Corsica merita un calciu in culu !

D’appressu à u settimanale « La Vie » chì publicheghja dapoi dece anni u so « palmarès de l’écologie », a Corsica ùn hè micca una regione induve omu si primureghja assai di a natura.

U Pumonte hè 69imu è u Cismonte 75imu nant’à 88 dipartimenti metropulitani.

Torna appena è eramu daretu à a Seine-Saint-Denis…

Prutezzione di a diversità biologica :

Cismonte : 83imu

Pumonte : 69imu

Gestione di u mullizzu :

Cismonte : 49imu

Pumonte : 87imu

Agricultura biologica :

Cismonte : 76imu

Pumonte : 70imu

Qualità di l’aria :

Cismonte : 41imu

Pumonte : 67imu

Transizione energetica :

Cismonte : 49imu

Pumonte : 62imu
la suite sur

Source:: Ecologia : a Corsica merita un calciu in culu !

François Fillon : "j'avais bu du rosé corse"

$
0
0
François Fillon :

François Fillon hè dinù quellu chì avia cappiatu a bomba « je suis à la tête d’un état en situation de faillite ». Si passava in Corsica, in u 2007. Parechji anni dopu hà datu una spiegazione : « on était au soleil, on avait bu du rosé ».

L’ex primu ministru François Fillon hè dunque surtitu in testa di u primu giru di a primaria di a diritta (ma micca in Corsica induve Sarko face tombula)

http://www.apiazzetta.com/video/

#PrimaireDroite Les vainqueurs, département par département (carte interactive) https://t.co/DsmYL9YM1p pic.twitter.com/5Av1VEzs9X

— franceinfo (@franceinfo) 20 novembre 2016

È sì Fillon ùn hà prugramma particulare per ciò chì tocca à a Corsica, hè quantunque ellu chì avia fattu sta cacciata spettaculare in u 2007, durante un spiazzementu in l’isula :

« Je suis à la tête d’un état qui est en situation de faillite sur le plan financier ».

L’affare ùn era piaciutu à Nicolas Sarkozy, tantu presidente di a Republica, è a frasa era stata cumentata assai.

Parechji anni dopu, in u ducumentariu di Franz-Olivier Giesbert Nicolas Sarkozy, secrets d’une présidence, Fillon dà una spiegazione à sta cacciata :

« Je suis en Corse et ça fait deux heures que je subis les assauts la suite sur

Source:: François Fillon : « j’avais bu du rosé corse »

« Solenzara » (a canzona) à a cunquista di u mondu

$
0
0

By Zenbucucciu

Goran Bregovic chì avia arrubatu a meludia di  » Solenzara » pè scrive  » In the death car », a canzona di u filmu  » Arizona dream » di Kusturica (cù Johnny Depp), ùn hè micca u solu musicante à esse statu seduttu da a canzona di Regina è Bruno. Eccu una duzina di versioni di l’innu piaghjincu scrittu da Bruno Baccara è Dominique Marfisi. Dodeci esempii di  » u soft power » nustrale, lampatu à a cunquista di u mondu. 1) Una versione in alemanu

http://www.apiazzetta.com/video/

Cantata da Alexandra chì manda via e marine assulanate : Alexandra canta in la neve cù un tippu in calzunettu chì và à piscà…

2)  » Solenzara » sunata à a ghitarra classica incù gustu da Noh Dong Hwan (hè cureanu…)

http://www.apiazzetta.com/video/

3) Un’interpretazione à a ghitarra elettrica  » surf è orientale »

http://www.apiazzetta.com/video/

Pare esciuta da un filmu di Tarantino (state à sente à e percussioni scatinate quandu u tema principia dopu un minutu d’intruduzzione).

la suite sur

Source:: « Solenzara » (a canzona) à a cunquista di u mondu

Eri curria un fiume quindi...

$
0
0
Eri curria un fiume quindi...

Ancu di grazia, u tempurale chì hà toccu a regione bastiaccia eri ùn hà fattu nisuna vittima. Ma sì e fiure di i ghjargali chì falavanu à rivoccu anu impressiunatu, ùn ci vole à scurdassi chì un ghjornu o l’altru, a natura ripiglia a suprana nant’à l’omu. À mezu à a piaghja tutta urbanizana, correnu sempre i fiumi.

Avete tutti vistu i filmetti amatori di u tempurale, da veru impressiunanti :

http://www.apiazzetta.com/video/

Un centre commercial inondé évacué en urgence à Furiani (Haute-Corse)https://t.co/HKEm0ZVsyN pic.twitter.com/Mkh9NPtJAS

— franceinfo plus (@franceinfoplus) 25 novembre 2016

È si pò felicità i succorsi ch’ellu ùn sia accadutu nunda di veramente grave. Oghje si contanu solu disguasti materiali.

Ma ci vulerà à stunacci, una volta di più ?

Aviamu parlatu annu di a memoria di i lochi chì si perde, è di u fattu chì spessu a tupunimia c’insegna i lochi d’acqua induve saria statu megliu d’ùn custruisce micca.

Da leghje : Forse, ùn ci vulia micca à custruisce custì

Sò (per esempiu) i nomi cumposti à partesi da : la suite sur

Source:: Eri curria un fiume quindi…

Illustrazione di a spressione "avenne pienu i stifali"

$
0
0
Illustrazione di a spressione

U tempurale di a settimana scorsa in Corsica suprana hà fattu nasce un dilluviu di ritratti d’eletti in stifali.
A cumunicazione pulitica s’assumiglia certe volte à un cuncorsu. Nant’à e rete suciale, a settimana passata era quellu di ritratti d’eletti nant’à u terrenu, i pedi innù a fanga. Senza Meindl ma cù e botte.

http://www.apiazzetta.com/video/

@FrancoisOrlandi Pdt @cismonte2b , Pdt @sdis2b : remerciements aux Marins Pompiers de Marseille @SDIS13 pic.twitter.com/0Mx7tNGGxe

— François Orlandi (@FrancoisOrlandi) 26 novembre 2016

http://www.apiazzetta.com/video/

Pour les commerçants, les administrés et la commune de Furiani une catastrophe économique sans précédent.@Gilles_Simeoni pic.twitter.com/av2UsHQ2YG

— Mairie de Furiani (@MairieFuriani) 26 novembre 2016

http://www.apiazzetta.com/video/

#Intempéries #Haute-Corse: « Une catastrophe économique sans précédent » https://t.co/2NkArBiXh5 #GillesSimeoni

— Corse Net Infos (@corsenetinfos) 26 novembre 2016

L’eletti di siguru, ma u prefettu dinù :

http://www.apiazzetta.com/video/

#Intemperies Constatation des dégâts sur la commune de @MairieFuriani pic.twitter.com/OpeJCKuRaW

— Préfecture 2B (@Prefet2B) 25 novembre 2016

la suite sur

Source:: Illustrazione di a spressione « avenne pienu i stifali »

Site prevenuti, à Fillon li piace pocu a lingua corsa

$
0
0
Site prevenuti, à Fillon li piace pocu a lingua corsa

Serà forse ellu u presidente di a republica. Si parla d’ellu cum’è un cunservatore è un liberale. Per ciò chì hè di a lingua corsa, ci vole à dì ch’ellu li garba pocu.
Era di dicembre di u 2015, dop’à l’elezzione di i naziunalisti à l’assemblea di Corsica. In e numerose riazzione dop’à u discorsu in lingua corsa di u presidente Talamoni, François Fillon avia mandatu un cummunicatu abbastanza azezu.

« Le prononcé d’un discours inaugural dans une langue qui, à ce jour, n’est pas celle de la République, la référence à des prisonniers politiques dont le Premier ministre a rappelé récemment qu’ils n’existaient que dans l’imagination des nationalistes, et plus encore les insultes faites à l’histoire de notre pays méritent de la part du chef du gouvernement un ferme rappel à la loi et de la part du chef d’Etat une réaction claire concernant l’unité de la nation française »

Chì serà « une réaction claire » ? Un pattone ? U GIGN ? Un embargo ?

http://www.apiazzetta.com/video/

Nationalisme corse : Fillon appelle Hollande à fournir « une réaction claire » > https://t.co/QlGFQFbJh1 pic.twitter.com/Z2BoCPb6a1

— Atlantico (@atlantico_fr) 19 décembre 2015

Ma rassiguratevi, era listessa pè Juppé.

N’aviamu parlatu quì : « Corsi, statevi zitti » : e peghju riazzione

la suite sur

Source:: Site prevenuti, à Fillon li piace pocu a lingua corsa


Cumu ricunnosce... u novu naziunalistu corsu ?

"On est chez nous..." Da per tuttu ?

Semu andati à salutà à Pasquale Paoli in Londra

$
0
0

By Tumasgiu Andrei

Semu andati à salutà à Pasquale Paoli in Londra

E surtite di metro, ch’elle sianu in Londra, Parigi o n’importa induve in u mondu, ùn hè forse micca ciò ch’ellu si face di più piacente. Westminster Station, situata nant’à e ligne Circle, District è Jubiliee di u tube lundunianu facenu eccezzione. Compia l’ascensione d’un labirintu di cimentu fretu è impersunale, ci ritruvemu inciaccati da Big Ben è di u Palazzu di Westminster.
À qualchì centinaia di metri, si tene l’Abbazia di Westminster, unu di l’edifici i più cunnisciuti di u mondu. Contr’à i muraglioni custruiti à u 10u seculu si pressanu i turisti cù i so k-way è sacchi nant’à e spalle. Anu e so scatulette chì contanu a storia di u munumentu. Shakespeare, Marie Stuart, l’Amirale Nelson facenu l’ogettu d’un racontu in detagli chì ne passiuneghja certi.

Piantassi nant’à ogni detagliu di u munumentu piglierebbe mesi è mesi, o forse una vita sana. Ma quandu a ghjente avanza pianu pianu à mezu à i stalli induv’elli cantanu i cori pè i matrimonii reali, ùn si dubbiteghja micca chì in daretu à i banchi di legnu si trova a tomba d’unu di i più grandi persunagi di i Lumi.

Ogni annu, da vinti à trenta persone venenu à vede à Paoli

Hè quì, trà a porta chì indetta a fine di a visita è qualchì fidelu venutu à pregà in baskets rusine chì, daretu à una la suite sur

Source:: Semu andati à salutà à Pasquale Paoli in Londra

Semu andati à vede... a tomba di Pasquale Paoli in Londra

$
0
0

By Tumasgiu Andrei

Semu andati à vede... a tomba di Pasquale Paoli in Londra

E surtite di metro, ch’elle sianu in Londra, Parigi o n’importa induve in u mondu, ùn hè forse micca ciò ch’ellu si face di più piacente. Westminster Station, situata nant’à e ligne Circle, District è Jubiliee di u tube lundunianu facenu eccezzione. Compia l’ascensione d’un labirintu di cimentu fretu è impersunale, ci ritruvemu inciaccati da Big Ben è di u Palazzu di Westminster.
À qualchì centinaia di metri, si tene l’Abbazia di Westminster, unu di l’edifici i più cunnisciuti di u mondu. Contr’à i muraglioni custruiti à u 10u seculu si pressanu i turisti cù i so k-way è sacchi nant’à e spalle. Anu e so scatulette chì contanu a storia di u munumentu. Shakespeare, Marie Stuart, l’Amirale Nelson facenu l’ogettu d’un racontu in detagli chì ne passiuneghja certi.

Piantassi nant’à ogni detagliu di u munumentu piglierebbe mesi è mesi, o forse una vita sana. Ma quandu a ghjente avanza pianu pianu à mezu à i stalli induv’elli cantanu i cori pè i matrimonii reali, ùn si dubbiteghja micca chì in daretu à i banchi di legnu si trova a tomba d’unu di i più grandi persunagi di i Lumi.

Ogni annu, da vinti à trenta persone venenu à vede à Paoli

Hè quì, trà a porta chì indetta a fine di a visita è qualchì fidelu venutu à pregà in baskets rusine chì, daretu à una la suite sur

Source:: Semu andati à vede… a tomba di Pasquale Paoli in Londra

10 manere di festighjà a Nazione

$
0
0
10 manere di festighjà a Nazione

L’ottu di dicembre hè l’anniversariu di Gérard Holtz, è hè u ghjornu di a festa naziunale di a Corsica è di l’Uzbekistan. Allora eccu dece manere di festighjà cum’ellu ci vole a Nazione.
Bon, avà a storia a cunniscite : di ghjennaghju 1735 unepochi di capizzoni rivuluziunarii decidenu di falla finita cun Ghjenuva è dichjaranu l’indipendenza. L’ottu dicembre hè sceltu per esse ghjornu di festa.

Allora eccu dece manere di festighjà a nazione corsa cum’ellu ci vole.

1) Vestesi in Pasquale Paoli

À a ghjente ch’è vo crucerete in carrughju li dicerete « tamanta strada diritta, è core in fronte ! » Purtà a pirucca di Pasquale Paoli hè una sensazione particulare chì vale u corpu d’esse pruvata una volta à l’annu.

2) Fà e cummissioni à Super U è pagà in soldi corsi (i veri)

Bon d’accordu, ùn hè micca faciule di procurassi l’antichi soldi corsi di i tempi di u Rè Tiadoru. Ma hè a glassa !

Eppo a sapete, e lettere « TR » volenu dì « Theodor Rex », « tuttu ramu », « tutti ribelli » o « tamanta ramasuglia ».

3) la suite sur

Source:: 10 manere di festighjà a Nazione

Viewing all 225 articles
Browse latest View live