
Ogni settimana – o guasi – A Piazzetta tratta d’un populu aurupeu in lotta. Menu in vista ch’è i Catalani o i Scuzzesi, ma chì sunnieghja di piglià u so destinu in manu.
Opportunisimu puliticu o cunvinzione vera, Paul Giacobbi si vanta dapoi un pezzu d’esse autonomistu. A cunversione di u patrone di u PRG à l’idea di puderi più forti pè a Corsica saria accaduta di settembre di u 1998, durante un cullochiu à l’isule Aland nant’à l’autonomia di l’isule, induve c’eranu dinù Jean-Guy Talamoni è l’anzianu ministru sucialistu Pierre Joxe.
À u core di u mare bàlticu, Åland hè fattu di 6500 isule incugnate trà a Svezia è a Finlanda. In u 2011 ci campavanu 29 000 abitanti. Un annu dop’à u so viaghju iniziaticu, Giacobbi – ma dinù u so amicu è cullegu, u ben di Claude Olivesi – participeghjanu à a redazzione d’un libru intitulatu Autonomies insulaires. Vers une politique de la différence pour la Corse ? U libru hè capitanatu da u Centre Européen des Questions de Minorités (ECMI), cù a cullaburazione di l’Institut de la Paix des îles Åland. Rapresentanti di l’ECMI in a redazzione di a prova, John Loughlin è Farimah Daftary cunnoscenu bè u sugettu per avè publicatu un annu nanzu, un’imprubabile ma reale studiu cumparativu trà a Corsica è l’isula nordica.
Guerre è statutu di residente
Ci si pò leghje chì, cum’è i Corsi, u populu » alandese rapresenta » une minorité culturelle et linguistique au sein d’un état unitaire. Differenza : l’arcipelagu ùn hà micca a so propia lingua è adopra u svedese à 95%. L’appartenanza d’Åland à a patria di u novu laterale di manca di u Sporting si stende da l’XIu seculu à dui seculi dop’à a morte di Pasquale Paoli. Duminatore in a regione dapoi a fine di a Grande Guerra di u Nordu in u 1721, u Regnu Russiu si piglia a metà di u territoriu svedese. Åland ne face parte è hè integratu à u grande ducatu di Finlanda. Puntu u più à punente di l’imperu russiu, l’arcipelagu hè furtificatu. Hè cusì chì in u 1854, durante a guerra di Crimea, a furtezza di Bomarsund tenerà ottu longhi ghjorni à i bumbardamenti di e truppe… francese. Parigi è Londra ordineghjanu dopu a demilitarizazione d’Åland, chì cunnosce un mumentu di pace sin’à u 1917. Per via di a rivuluzione bolscevica, a Finlanda diventa un statu indipendante ma casca in a guerra civile, tenendu quantunque e so 6 500 isule. L’Alandesi temenu pè a so cultura, pè u so avvene è dumandanu Dà leghje :
Source:: U populu aurupeu in lotta di a settimana – vulumu I : Åland